Articole despre IDC în Social Media
Vlogul unei mame feministe. Alina Andronache. #diez.
Ilinca Televca. Hărțuirea non-sexuală/stradală, mobbing și stalking. #diez.
Este reglementată hărțuirea stradală la nivel de lege?
Viorelia Albu, jurista și președinta Institutului de Drept Cibernetic, pe care am menționat-o în debutul articolului, ne-a ajutat să limpezim un pic lucrurile din perspectivă legislativă și ne-a relatat despre cum, unde și ce pot face persoanele care s-au simțit hărțuite fiind în stradă.
„Stalking-ul nu se limitează doar la comportamentul de urmărire și la contactare nedorită, dar include și alte acțiuni cum ar fi: spionarea unei persoane, așteptarea în anumite locuri pentru a contacta cu victima sau pentru a monitoriza victima, oferirea insistentă a cadourilor nedorite victimei, postarea informațiilor sau răspândirea zvonurilor despre victimă pe internet, verbal, într-un loc public sau într-un cerc restrâns de persoane și alte acțiuni de hărțuire”, comunică jurista.
# Reglementarea legală a actelor de persecuție în Republica Moldova
Potrivit Vioreliei Albu, în Republica Moldova, persoanele care săvârșesc acte de persecuție sunt pasibile de răspundere contravențională potrivit articolului 78/2 din Codul contravențional, care prevede: „Persecutarea în mod repetat a unei persoane căreia i s-a cauzat o stare de anxietate, de frică pentru siguranța proprie ori a rudelor apropiate, fiind constrânsă să-și modifice conduita de viață, săvârșită prin:
- urmărirea persoanei;
- contactarea sau încercarea de a contacta prin orice mijloc sau prin intermediul altei persoane,
se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 40 de ore, sau cu arest contravențional de la 10 la 15 zile”.
Potrivit orientării jurisprudențiale ale Republicii Moldova, ca faptele agresorului să cadă sub incidența articolului 78/2 din Codul contravențional, este necesar ca persecuția să rezulte dintr-o conduită repetată a agresorului/agresoarei, fiind manifestată prin urmărirea și contactarea nedorită prin intermediul telefonului, expedierea mesajelor defăimătoare cu cuvinte necenzurate, mesaje cu amenințare cu răfuială fizică, lovirea cu picioarele în ușa domiciliului pentru a pătrunde ilegal, hărțuirea stradală, hărțuirea cibernetică prin intermediul tehnologiilor, hărțuirea psihologică, atât în privat, cât și în spațiul public, șantaj etc., care provoacă:
- o stare persistentă de anxietate sau de frică;
- o temere bine întemeiată pentru propria siguranță sau a unei persoane dragi;
- nevoia de a-și schimba stilul de viață pentru a scăpa de persecuție.
Coaliția Națională ”Viața fără violență în familie”. APEL comun pentru ratificarea Convenției de la Istanbul /28 noiembrie 2019/ stopviolenta.md.
28 noiembrie 2019
Doamnei Zinaida GRECEANÎI,
Președinta Parlamentului Republicii Moldova
Domnului Ion CHICU,
Prim-ministru al Republicii Moldova
APEL
Prin prezentul apel, organizațiile și persoanele membre ale Coaliției Naționale „Viața fără violență în familie”, Platformei pentru Egalitate de Gen, Alianței ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei, organizațiilor, activistelor și activiștilor care asigură respectarea drepturilor omului, a egalității de gen și a drepturilor femeilor, solicită ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) pînă la finele anului 2019.
Blog de educație și atitudine. Ghenadie Râbacov.
Stop hărțuirii online! În R. Moldova a fost creat Institutul de Drept Cibernetic
Poate nu știai că, recent, în Republica Moldova, a fost creat Institutul de Drept Cibernetic (IDC), format dintr-o echipă de profesioniști în materie de drepturi și libertăți umane, criminologie, advocacy, IT, securitate, psihologie ș.a. Aici poți beneficia de asistența juridică necesară în prevenirea cazurilor de hărțuire, înșelăciune, tâlhărie, manipulare, violență și amenințare online, în identificarea agresorului și tragerea acestuia la răspundere.
Hărțuirea, amenințarea, șantajul, incitarea la ură și alte anomalii în mediul online fac parte din viața reală și cad sub incidența Codului Penal. Acestea sunt acțiuni condamnabile, inumane și se pedepsesc, iar agresorul/infractorul riscă pedepse aspre, inclusiv privarea de libertate. Iată câteva dintre aceste crime, care nu trebuie tolerate în niciun caz:
Îndemnul meu către toți cei care se confruntă cu diverse cazuri de hărțuire pe internet este să spună NU fricii și să acționeze! Să nu se lase manipulați, umiliți, distruși!
________________________
Hărțuirea și intimidarea online: cum te protejezi și cum (re)acționezi
/http://www.rabacov.net/hartuirea-si-intimidarea-online-cum-te-protejezi-si-cum-reactionezi/
Cum să (re)acționezi dacă te confrunți cu un caz de hărțuire cibernetică?
În primul rând fii calm și nu panica! Caută sprijin! Discută cu cei apropiați și nu răspunde mesajelor de amenințare ale agresorului! Nu șterge mesajele, comentariile, apelurile, SMS-urile etc. Adună probe pentru a putea apoi iniția o anchetă și trage făptașul la răspundere. Anunță autoritățile, însă înainte de a ajunge la poliție și Parchet, contactează echipa Institutului de Drept Cibernetic (IDC) din R. Moldova, fondat în toamna anului 2019. Specialiștii de aici îți vor oferi asistența juridică primară și sfaturi utile pentru a identifica răufăcătorii și a te proteja de criminalitatea dark net.
IDC ajută atât cetățenii cât și organizațiile în:
- combaterea criminalității cibernetice, abuzurilor online ce amenință drepturile civile și libertățile civile, cu asigurarea protecției legale;
- apărarea și promovarea drepturilor lor, egalității de gen, în special în spațiul cibernetic, cu acordarea suportului holistic victimelor și asigurarea accesului la justiție;
- educația și sensibilizarea publică privind aplicarea tehnologiilor informaționale, reglementarea juridică a online-ului, a fenomenului victimologiei, în special pe dimensiunea gender;
- ajustarea legislației naționale privind reglementarea juridică a spațiului cibernetic, fenomenului victimologiei, în special pe dimensiunea gender și inclusiv în spațiul cibernetic, în scopul armonizării cadrului legislativ național la directivele europene și standardele internaționale.
___________________________
STOP violenței împotriva femeilor: SEMNEAZĂ pentru ratificarea Convenției de la Istanbul!
Organizaţiile membre ale Coaliţiei Naţionale „Viaţă fără violenţă în familie” au lansat o petiție online de colectare a semnăturilor pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul. Vezi AICI textul integral al Convenției. Acestei inițiative s-a alăturat și Institutul de Drept Cibernetic (IDC). Acum jumătate de an, am cunoscut echipa acestei organizații și susțin acțiunile pe care le întreprinde în scopul eradicării actelor de violență în mediul online.
„Cu toții ne dorim să avem o societate civilizată în care sa domine siguranța și legea, nu puterea fizică – exprimată prin violență, amenințări, hărțuire până la formele cele mai grave – omor. Drepturile femeilor sunt drepturile omului, acestea urmând a fi respectate de societate și stat, iar în caz de necesitate să contribuim prin apărare, protecție și combatere, pentru ca surorile, fiicele și mamele noastre să trăiască în siguranță. Ieri a fost mama lui, azi e sora ei, mâine poate fi fiica ta – e timpul să oprim acest cerc vicios. Suntem vizați cu toți, dacă nu ieri – azi, dacă nu azi – mâine!” a menționat într-o postare pe Facebook președinta IDC, avocata Viorelia Albu.
În era tehnologiilor sofisticate, în care omenirea s-a depăşit pe ea însăşi, continuăm să tolerăm un comportament primitiv – VIOLENŢA, indiferent de forma și locul producerii acesteia: acasă, la serviciu, în stradă sau pe Internet.
Convenția de la Istanbul a intrat în vigoare în 2014, la doar trei ani de la adoptare, arătând astfel statelor membre necesitatea de a avea un tratat cu putere de lege care să le ghideze în eforturile lor de a pune capăt violenței bazate pe gen, violenței împotriva femeilor și fetelor, precum și în angajamentul lor politic față de principiile și valorile înglobate în convenție.
România a semnat Convenția în iunie 2014 și a ratificat-o în 2016, Convenția intrând în vigoare în septembrie 2016. Republica Moldova a semnat-o la 6 februarie 2017, dar ratificarea a fost tărăgănată. A venit momentul unei mari campanii de mobilizare pentru a conștientiza gravitatea fenomenului de violență împotriva femeilor și de răspândire a culturii non-violenței.
Clickează AICI pentru a citi și semna petiția.
Întrebări și răspunsuri legate de Convenția de la Istanbul
______________________
Centrul de Instruire în Domeniul Sănătăţii Reproductive
Blogul Dear Woman
Platforma Egalitate de Gen
Centrul de Investigații Jurnalistice Anticorupție
https://anticoruptie.md/ro/blog/ahttps://anticoruptie.md/ro/blog/albu-viorelia/reglementarea-legala-a-actelor-de-persecutie-in-r-moldova-ce-actiuni-poate-intreprinde-victima
____________________
Institutul de Drept Cibernetic (IDC) 